De ce merită să ne spovedim?
De ce merită să ne spovedim? Papa a oferit un răspuns, vorbindu-le în 13 martie tinerilor din Roma, care se pregătesc pentru a XXIII-a Zi Mondială a Tineretului.
«Dragi tineri din Roma! … La începutul faptului de a fi creştin se află întâlnirea cu un eveniment, cu o Persoană, care îi oferă vieţii un nou orizont şi, odată cu acesta, direcţia decisivă (cfr Deus caritas est, 1). Tocmai pentru a favoriza această întâlnire, vă pregătiţi să-i deschideţi inimile voastre lui Dumnezeu, mărturisind păcatele voatre şi primind, prin acţiunea Spiritului Sfânt şi prin mijlocirea ministeriului Bisericii, iertarea şi pacea. Astfel, îi facem loc în noi prezenţei Spiritului Sfânt, a treia Persoană a Preasfintei Treimi, care este “sufletul” şi “respiraţia vitală” a vieţii creştine: Spiritul ne face capabili “să maturizăm o înţelegere a lui Isus mereu mai adâncă şi bucuroasă şi, în acelaşi timp, să împlinim o eficientă actualizare a a Evangheliei” (…)
Şi în această seară Spiritul va coborî în inimile noastre, pentru a ne ierta păcatele şi a ne reînnoi înlăuntrul nostru, îmbrăcându-ne cu o forţă care ne va face şi pe noi, precum Apostolii, curajoşi cand vestim că “Cristos a murit şi a înviat!”.
Dragi prieteni, să ne pregătim, aşadar, cu un sincer examen de conştiinţă, pentru a ne prezenta în faţa celor cărora Cristos le-a înccredinţat ministeriul împăcării. Cu sufletul spăşit să ne mărturisim păcatele, propunându-ne serios să nu le mai repetăm. Astfel, vom experimenta adevărata bucurie: cea care vine din îndurarea lui Dumnezeu, care se revarsă în inimile noastre şi ne împacă cu El. Această bucurie este molipsitoare! (…) De această bucurie care vine din primirea darurilor Spiritului Sfânt să vă faceţi purtători, dând mărturie în viaţa voastră despre roadele Spiritului: “iubire, bucurie, pace, răbdare, bunăvoinţă, bunătate, fidelitate, blândeţe şi stăpânire de sine” (Gal 5,22). (…) Astfel, veţi face vizibilă îndurarea îmbelşugată a lui Cristos, izvorâtă din coasta sa străpunsă pentru noi pe cruce. Domnul Isus ne spală de păcate, ne vindecă de greşeli şi ne întăreşte pentru a nu ceda în lupta împotriva păcatului şi în mărturisirea iubirii sale.».
(Benedict al XVI-lea, Predica pentru tinerii din Roma, Bazilica Vaticană, 13.03.2008 )
«Domnul înviat le dă apostolilor darul Spiritului Sfânt şi le conferă autoritatea să ierte păcatele. Prin puterea de neînvins a harului lui Cristos, încredinţat unor fragili oameni slujitori, Biserica renaşte continuu şi fiecăruia dintre noi îi este dată speranţa unui nou început. Să avem încredere în puterea Spiritului de a inspira convertire, de a vindeca orice rană, de a depăşi orice dezbinare şi de a suscita o nouă viaţă şi o nouă libertate! Cât de multă nevoie avem de astfel de daruri! Şi cât de mult sunt ele la îndemână, în deosebi în sacramentul pocăinţei! Forţa eliberatoare a acestui sacrament, în care mărturisirea sinceră a păcatului nostru întâlneşte cuvântul milostiv al iertării şi al păcii de la Dumnezeu, are nevoie să fie descoperită din nou şi însuşită de fiecare creştin catolic. În mare măsură, reînnoirea Bisericii … depinde de reînnoirea practicării pocăinţei şi de creşterea în sfinţenie: ambele sunt inspirate şi împlinite de acest sacrament ».
(Benedict al XVI-lea, Predica la Nationals Stadium di Washington, 17.04.2008 )
