Maica Tereza şi cei “îndepărtaţi”
“Se vuoi” este o mică şi vioaie revistă de orientare pentru tineri. Aruncând o privire pe ultimul număr, m-am lovit de acest articol interesant, scris de card Angelo Comastri …
Pe la sfârşitul anilor 60, Pier Paolo Pasolini, (regizor şi scriitor) după ce a întâlnit-o pe Maica Tereza de Calcutta, a făcut această încântătoare exclamaţie: «Atunci când se uită, Maica Tereza vede!»… În legătură cu acel “a vedea” al său, îmi amintesc un episod de o extraordinară frumuseţe. În 1988, ea a venit să mă caute la Porto Santo Stefano, unde eram paroh de câţiva ani. Mi-a zis: “Să nu facem multă gălăgie. Să ne rugăm puţin, pentru a primi iubire şi a deveni iubire!”
Nu mi-a fost posibil să îndeplinesc în întregime dorinţa maicii şi, de aceea, la sosire, ea găsi un pic de oficialitate inevitabilă. Îi salută pe toţi cu obişnuita sa amabilitate şi apoi merse spre locul unde o aştepta o adunare extraordinară: circa 20000 de persoane! Deodată, maica Tereza se îndreptă spre un punct fix. Ce văzuse? Îi văzuse pe bolnavi, iar inima ei prinsese aripi şi chipul ei devenise radios: văzuse! Pier Paolo Pasolini a înţeles că maica Tereza vedea ceva acolo unde noi nu vedeam nimic: şi recunoscu misterul, misterul sfinţeniei!
În anii ’70, Augusto Guerriero (cunoscut sub pseudonimul Ricciardetto) era un scriitor foarte polemic în privinţa religiei… Totuşi, atunci când o întâlni pe maica Tereza, Ricciardetto a fost în stare să scrie:
«Nu întâlnisem niciodată un sfânt. Această întâlnire m-a emoţionat profund. În India, maica Tereza întreţine 50000 de leproşi, organizează şcoli şi adăposturi pentru copii. Acum a deschis o casă pentru leproşi în Yemen. “Să le dăm un pic de lumină”, a zis. “Sunt fraţii noştri. Rugaţi-vă pentru ei”. Eu i-am sărutat mâna de mai multe ori, … şi nu i-am răspuns din cauza emoţiei care mă împiedica să vorbesc. În ochii săi strălucea lumina mesajului creştin, a mesajului creştin adevărat, care este iubirea. Am simţit întreaga deşertăciune a lumii în care am trăit, a grijilor, a luptelor, a ambiţiilor ei. … Pentru că există un singur ideal pentru care merită să trăieşti: este iubirea».
Astfel era Maica Tereza şi astfel o recunoşteau chiar şi cei “îndepărtaţi”.
(card. Angelo Comastri, Madre Teresa, qualcosa di bello per Dio, Rivista ‘SE VUOI’, 27.03.09)
